De ce este nou?
Conceptul de „conflict” între viața familială și cea profesională a intrat pe o scenă secundară, lasând loc în prim-plan unui nou domeniu care a luat amploare: îmbogățirea dintre muncă și familie (engl. work- family enrichment, Greenhaus și Powell, 2006).
Studiile empirice aduc dovezi asupra relației pozitive între cele două domenii, astfel încât îmbogățirea muncă - familie poate duce la performanțe ridicate la muncă dar și experiențe pozitive acasă. Astfel, se aduc beneficii pentru organizații, pentru angajați și pentru familiile acestora.
Ce este nou?
Studiile care fac referire la relația pozitivă între cele cele două domenii, organizațional și familial, au crescut ca număr în ultimii ani, iar la începutul acestui an și-au făcut apariția în publicațiile internaționale două importante meta-analize care abordează acest subiect.
Cele două meta-analize urmăresc transferul între domenii la nivel intra - individual, însă se diferențiază între ele. Prima meta-analiza are în vedere antecedentele asociate cu îmbogățirea muncă - familie (Lapierre, Li, Kwan & Greenhaus, 2018), iar cea din luna februarie a acestui an își centrează atenția asupra consecințelor asociate cu îmbogățirea muncă – familie (Zhang, Xu, Jin & Ford, 2018).
Motivul pentru care aceste meta-analize sunt relevante este conținutul ridicat de informații structurate furnizate prin analiza agregată a mai multor studii. Meta-analiza legată de consecințele îmbogățirii muncă-familie cuprinde sinteza a 67 de studii, iar cea despre antecedentele îmbogățirii muncă-familie cuprinde 171 de studii independente. Informațiile au fost preluate atât din studii publicate între 1990-2016, cât și din studii de licență, disertații sau alte studii nepublicate.
Incursiuni teoretice
Modelul teoretic care stă la baza meta-analizelor este modelul îmbogățirii muncă-familie (Greenhaus și Powell, 2006). Adiționale acestui model teoretic fundamental sunt: modelul Resurse-Câștig-Dezvoltare (engl. Resource-Gain-Development; Wayne și colab., 2007) și modelul Resurselor Muncă – Familie (engl. Fork-Home Resource; Ten Brummelhuis și Bakker 2012).
Antecedentele asociate cu îmbogățirea muncă- familie
Studiile din meta-analiza realizată de Lapierre, Li, Kwan, & Greenhaus vizează ambele direcții: îmbogățirea de la muncă la familie (IMF) și îmbogățirea de la familie la muncă (IFM). Au fost examinate caracteristicile contextuale specifice fiecărui domeniu, cele care furnizează resurse (de exemplu: sprijin social și familial, condițiile locului de muncă, autonomie la locul de muncă) și cele care duc la epuizarea resurselor sau solicitările muncii (de exemplu: supraîncărcarea rolului), fără să fie excluse caracterisicile personale. Caracteristici personale incluse au fost: centrarea în fiecare domeniu, implicarea psihologică în fiecare domeniuși împlicarea în muncă.
Rezultatele arată o relație semnificativ statistică între suportul social și familial atât cu îmbogățirea muncă - familie, cât și cu îmbogățirea familie - muncă. Printre relațiile care implică condițiile de muncă și îmbogățirea muncă - familie, doar autonomia muncii a fost semnificativă din punct de vedere statistic. De asemenea rezultatele au demonstrat că persoanele care sunt căsătorite, tind să raporteze niveluri mai ridicate de îmbogățire familie - muncă. Rezultate semnificativ statistic au fost obținute și pentru relațiile dintre cerințele din domeniul familiei și îmbogățirea familie - muncă. Caracteristicile contextuale furnizoare de resurse tind să coreleze mai puternic cu îmbogățirea muncă - familie decât solicitările.
Astfel, angajații care percep mediul de lucru ca fiind suportiv și locul de muncă autonom, vor avea un nivel mai ridicat de îmbogățire muncă - familie.
Consecințele asociate cu îmbogățirea muncă- familie
Studiile din meta-analiza realizată de Zhang, Xu, Jin și Ford (2018) cuprind patru categorii de consecințe: consecințe ale resurselor (de exemplu: implicare în muncă, epuizare), consecințe ale performaței, consecințe afective (de exemplu: satisfacția muncii, satisfacția maritală, angajamentul organizațional, intenția de părăsire a organizației) și bunăstarea generală (engl. well-being). De asemenea, sunt luate în considerare ambele direcții: de la familie înspre muncă și reciproc.
Rezultatele meta-analizei au arătat în general că există o relație între cele patru categorii de consecințe și îmbogățirea muncă – familie și s-a demosntrat, de asemenea, existența unor moderatori precum: caracteristicile demografice (vârsta, numărul copiilor, statusul marital, genul) și cultura națională.
Concluzionând, cele două studii demonstrează faptul că experiențele dobândite la locul de muncă pot avea un efect asupra experiențelor familiale și reciproc.
Drd. Alina Matei
