Semnalăm contribuția valoroasă a colegului nostru, prof. univ. dr. Florin Alin Sava ce a fost unul dintre coordonatorii acestui volum și autor al capitolului Evaluarea psihologică clinică a tulburărilor de personalitate! De asemenea, apreciem ca fiind semnificativă contribuția colegului nostru, lector dr. Bogdan Tulbure ce este autor al capitolului Terapia prin acceptare și angajament: conceptualizare, intervenție și suport empiric pentru tulburările de personalitate. În plus, colegul nostru, lector dr. Mugur Ciumăgeanu este co-autor al capitolului Terapia cognitivă a tulburărilor de personalitate — o introducere practică.
Părerea pe care probabil că majoritatea dintre noi o împărtășim este că definiția personalității este una clară, bine-cunoscută chiar și de cei fără cunoștințe de psihologie. Personalitatea constituie răspunsul la întrebarea „Cum este o persoană?” – nu?. Sau, formulat în limbaj de specialitate - totalitatea caracteristicilor de natură cognitivă, emoțională și comportamentală, pe care individul le manifestă consistent cros-temporal (de-a lungul timpului) și cros-situațional (în situații diverse). Mai mult decât atât, cu toții avem tendința să așezăm persoanele din jur în diverse categorii, în funcție de o serie de manifestări pe care le remarcăm la acestea. Astfel, ajungem să spunem, de exemplu, că X este conștiincios, Y este timid, Z este vulcanic etc. De asemenea, noi înșine ajungem să fim etichetați într-un fel sau altul. Adică avem o personalitate - un set de trăsături care ne caracterizează și pe baza cărora se pot face predicții cu privire la modul în care reacționăm într-o situație sau alta.
Cu alte cuvinte, personalitatea e ceva ce cu toții avem și de care ne folosim într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin conștient(de exemplu, personalitatea noastră dictează ce facem în diverse situații; personalitatea celorlalți ne oferă indicii în legătură cu ceilalți) și care face parte din limbajul nostru atât explicit, cât și implicit, indiferent de domeniul în care suntem specializați sau în care activăm.
Însă toate acestea nu ne fac experți în personalitate. Personalitatea e un subiect extrem de complex, iar înțelegerea ei nu se rezumă la simțul comun. De exemplu, ce știm despre caracteristicile intra- și interpersonale rezistente în timp (vechi), rigide (inflexibile), stabile, care deviază de la normalitatea definită de cultura din care individul face parte și care împiedică semnificativ viața acestuia? Acest subiect este unul fascinant și de importanță covârșitoare nu doar la nivel personal, ci și social, însă, totodată, este și unul complicat chiar și pentru specialiștii în sănătate mentală.
Cartea „Psihoterapiile cognitive și comportamentale în tulburările de personalitate”, coordonată de lect. univ. dr. Cosmin Popa (Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureş), prof. univ. dr. Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timişoara) și prof. univ. dr. Daniel David(Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca)este o colecție de repere validate științific în materie de conceptualizare, diagnostic și tratament în cazul problemelor de personalitate de intensitate clinică. Cartea este cu atât mai valoroasă cu cât: 1)abordează un tip de cazuistică pe care foarte mulți specialiști, cel puțin în psihologie clinică și psihoterapie,tind să o eticheteze drept „provocatoare”, „dificilă”, „grea”; 2) prezintă cunoștințe și metode actualizate conform ultimelor standarde diagnostice și practice, într-o zonă a psihopatologiei în care s-au produs schimbări importante inclusiv în ultimii cinci ani; 3) este cea mai de actualitate lucrare în limba română pe tema intervențiilor psihologice validate științific pentru tulburările de personalitate. Cartea a fost publicată în 2018, la Editura Trei.
Multă vreme, posibilitatea de a trata tulburările de personalitate era privită cu scepticism, lipsă de speranță și pesimism. De altfel, până nu demult (sfârșitul anilor 80’), erau foarte puține manuale pentru abordarea clienților cu tulburări de personalitate, iar majoritatea lor se bazau pe paradigma psihodinamică. Însă, odată cu demersurile întreprinse de Aaron Beck de a adapta și extinde psihoterapia cognitivă – care până atunci devenise extrem de puternică și de respectată pentru eficiența dovedită științific în cazul problemelor simptomatice precum depresia și anxietatea - în așa fel încât să funcționeze inclusiv pentru clienții dificili (cu tulburări de personalitate), și de asemenea, odată cu apariția în 1990 a cărții de referință bazate pe aceste demersuri, „Cognitive therapy of personality disorders” a lui Aaron Beck și Arthur Freeman, perspectiva unui tratament și în acest caz a început să devină una mai optimistă.
Între timp, s-au acumulat sistematic dovezi consistente care converg către o serie de concluzii valoroase ce ar trebui să ghideze practica specialiștilor de astăzi. Aceste concluzii se regăsesc argumentat și pe parcursul cărții „Psihoterapiile cognitive și comportamentale în tulburările de personalitate”: 1) trăsăturile disfuncționale de personalitate nu sunt nemodificabile, ci doar stabile atunci când nu se intervine cu modalități terapeutice potrivite; 2) psihoterapiile cognitiv-comportamentale, cel puțin la ora actuală, reprezintă abordarea psihologică validată științific, de prim rang în cazul tulburărilor de personalitate.
Cartea se adresează studenților, practicienilor și cercetătorilor din psihologie și medicină și cuprinde 13 capitole în care sunt discutate pe larg metodele de diagnostic, evaluare și conceptualizare a tulburărilor de personalitate, ținând cont de modificările propuse în DSM-5, precum și modalitățile de intervenție din punct de vedere al mecanismelor schimbării și al protocolului clinic.
Abordarea cognitiv-comportamentală include mai multe forme de terapie care diferă unele de altele la nivel de detalii conceptuale şi metodologice, dar care sunt reunite sub aceeași umbrelă paradigmatică prin ideea că problemele de natură emoțională, cognitivă și/sau comportamentală sunt produse, nu de evenimentele stresante per se, ci de un stil de gândire dezadaptativ ce s-a dezvoltat pe un fundal potențial de vulnerabilitate genetică și biologică, prin expunere la diferite experiențe ontogenetice. Însă cognițiile pot fi monitorizate și modificate prin intermediul unor metode și tehnici specifice.
Volumul coordonat de Cosmin Popa, Florin Alin Sava și Daniel David reprezintă un periplu nu doar prin modelele cognitiv-comportamentale clasice, specifice celui de-al doilea val, ci și prin abordările mai recente, bazate pe adăugarea tehnicilor de acceptare şi mindfulness. În plus, secțiunile teoretico-metodologice trasează clarificări esențiale pentru succesul procesului terapeutic și aduc în prim plan o serie de instrumente valide de evaluare. Programele de intervenție sunt ilustrate sugestiv prin tehnici concrete, exemple și studii de caz.
Practicarea psihoterapiei cognitiv-comportamentale (și în general a psihoterapiei) este un demers complicat. Însă, în momentul în care clienții manifestă tulburări de personalitate în subsidiar față de problema pentru care au solicitat ajutor, misiunea terapeutului devine și mai complicată pentru că în astfel de situații, pot apărea răspunsuri atipice la protocolul clinic inițial.De aceea este cu atât mai important ca specialiștii să beneficieze de un ghid de lucru bine documentat, informativ, scris într-o manieră critică. Practica validată științific nu se referă la aplicarea unei abordări identice în cele mai mici detalii pentru toate persoanele cu aceeași problemă. Însă, prin definiție, ea trebuie să urmeze o schemă de lucru susținută de rezultate de cercetare și să includă strategii și tehnici care s-au dovedit eficiente, revenindu-i terapeutului libertatea să stabilească detaliile intervenției. Cartea „Psihoterapiile cognitive și comportamentale în tulburările de personalitate” oferă nu doar un ghid validat științific pentru tratamentul psihologic al tulburărilor de personalitate, ci și exemple concrete de decizii terapeutice, în cazuri specifice.
Drd. Diana Dudau
