Orice utilizator de social-media, fie că vorbim despre platforme precum Facebook, Instagram sau Snapchat, susține că prin intermediul acestora este mai aproape de cei din jur, mai la curent cu ceea ce fac colegii și cunoscuții, într-un cuvânt mai ”conectat”. Într-adevăr, prin faptul că petrecem timp pe asemenea platforme ajungem să vedem poze din vacanță ale prietenilor, punându-ne astfel la curent cu activitățile derulate de aceștia, aflăm la ce evenimente urmează să participe sau chiar ceea ce au mâncat la prânz în ziua respectivă. La prima vedere utilizarea unor asemenea platforme ajută oamenii să țină mai ușor legătura și să fie mai conectați unii cu ceilalți. Este însă posibil ca utilizarea acestor platforme social media să aibă și un impact negativ asupra noastră?
Cercetări recente în domeniu au arătat că utilizarea social media este asociată cu simptome depresive, cu o scădere a stimei de sine, sau cu probleme legate de imaginea corporală. Astfel, o persoană care petrece mult timp pe asemenea platforme va manifesta cel mai probabil o parte dintre problemele menționate anterior. Totuși, chiar dacă a fost surprinsă o legătură între utilizarea platformelor social media și manifestarea unor probleme de sănătate mintală, acest lucru nu ne indică neapărat o legătură de cauzalitate. Astfel, chiar dacă o persoană care petrece mult timp pe asemenea platforme ajunge să manifeste o stimă de sine mai scăzută, nu putem știi care este motivul pentru care stima de sine a început să scadă. Este posibil să fie cauzată de petrecerea unui timp excesiv pe Facebook, unde ajungem să ne comparăm cu cei din jur, dar la fel de bine poate fi cauzată de grupul de prieteni care „fac mișto” de acea persoană, sau de nepromovarea unui examen.
Pentru a verifica o posibilă legătură de cauzalitate între utilizarea platformelor social media și starea de bine a indivizilor, Melissa D. Hunt și colaboratorii acesteia au derulat anul trecut un experiment inedit. Aceștia au convins un grup de studenți să reducă timpul de utilizare a rețelelor de socializare la 10 minute pe zi, pentru fiecare dintre cele mai cunoscute platforme: Facebook, Instagram și Snapchat. Astfel, timpul maxim petrecut de studenții respectivi pe rețele de socializare a fost redus la 30 minute pe zi, timp de trei săptămâni. Un alt grup de studenți a fost rugat de asemenea să participe în cadrul experimentului, fără a avea însă restricții de utilizare. La începtul și la finalul celor trei săptămâni, cercetătorii au măsurat diverse aspecte de natură psihologică, precum prezența unor simptome depresive, a unui sentiment de singurătate, nivelul stimei de sine, sau anxietate resimțită. Deși înainte de începerea experimentului ambele grupuri de studenți raportau niveluri similare pe fiecare dintre atributele măsurate, trei săptămâni mai târziu, cercetătorii au constat ceva ce i-a surprins.
Astfel, studenții care au redus timpul petrecut pe rețele de socializare la 30 minute pe zi timp de trei săptămâni au manifestat mai puține simptome depresive decât colegii lor. În plus, rezultatul care i-a mirat pe cercetători a fost faptul că studenții care nu au avut restriciții în utilizarea platformelor, fiind astfel constant conectați la cei din jur, au raportat un nivel mult mai mare al singurității resimțite, decât studenții care au fost nevoiți să reducă timpul petrecut pe asemenea platforme.
Concluzia trasă de cercetători este aceea că deși rețelele de socializare ne promit apropierea de cei din jur, acest fapt reprezintă un miraj. Astfel, în momentul în care doar urmărim prin intermediul ecranului ceea ce fac prietenii noștri, acest lucru ajunge să ne facă să ne simțim mai singuri și mai triști. Recomandarea acestora este deci să încercăm să reducem timpul petrecut pe rețele de socializare urmărind ceea ce fac prietenii noștri, comparându-ne viața cu a lor, și să începem efectiv să facem ceea ce ne dorim, întâlnindu-ne ”față în față” cu persoanele dragi nouă.
