În istoria recentă a medicinei, legătura dintre minte și corp a fost considerată mai mult un mit decât o realitate. Această perspectivă sceptică a început să fie din ce în ce mai contestată în ultimii ani, pe baza cercetărilor realizate în domeniul sănătății. Rezultatele acestor cercetări arată că personalitatea se află în legătură cu diferite boli cronice. Mai mult decât atât: personalitatea noastră are legătură cu speranța de viață – adică dacă trăim mai mult sau mai puțin.
Când spunem personalitate, ne referim la patternuri de gândire, afectivitate, comportament, și motivație, pe care le manifestăm în majoritatea situațiilor de zi cu zi. Cel mai întâlnit mod de a descrie personalitatea cuiva se bazează pe cinci factori: extraversiune, conștiinciozitate, stabilitate emoțională, agreabilitate, și deschidere către experiență. De exemplu, cineva cu un nivel crescut de extraversiune este comunicativ, spontan, sincer, pe când cineva cu un nivel scăzut de extraversiune este rezervat, distant și timid.
Personalitatea și starea sănătății noastre sunt legate prin comportament. Adică, în funcție de trăsăturile noastre de personalitate (dacă suntem mai mult sau mai puțin comunicativi, empatici, punctuali, calmi, ori curioși), ne vom comporta într-un fel sau altul. În timp, anumite comportamente își pun amprenta asupra stării noastre fizice. Nu e totuna dacă, de obicei, mâncăm echilibrat sau facem excese; contează dacă facem suficientă mișcare sau dacă suntem sedentari; la fel, dacă suntem fumători, consumăm alcool fără moderație.
Factorul de personalitate poate cel mai relevant în privința sănătății și a longevității este conștiinciozitatea. O persoană cu un nivel crescut de conștiinciozitate este organizată, precaută, și cumpătată, pe când o persoană cu un nivel scăzut de conștiinciozitate este mai degrabă dezorganizată, neatentă, și neglijentă. Dacă până acum nu se înțelegea foarte bine modul în care personalitatea își pune amprenta asupra duratei de viață, cercetările recente indică un posibil mecanism. Pe cât de banal, pe atât de important: somnul. Sănătatea cuiva depinde de durata și de calitatea somnului. De exemplu, persoanele care dorm mai puțin decât este necesar sunt expuse riscului de a dezvolta boli cardiovasculare sau diabet. În timp, somnul insuficient sau neodihnitor conduce la diverse probleme de sănătate, care ulterior pot să ne scurteze durata de viață. Pe scurt, studiile arată că persoanele conștiincioase au o speranță de viață mai mare, iar asta petru că își respectă programul de somn.
Rezultatele cercetărilor din ultimii ani contrazic ideea că personalitatea cuiva nu se schimbă. Dimpotrivă, trăsăturile de personalitate se schimbă cu vârsta: oamenii devin mai conștiincioși, extravertiți, agreabili și mai stabili din punct de vedere emoțional, pe măsură ce înaintează în vârstă. Pe lângă schimbarea adusă de trecerea timpului, ne putem schimba și în mod intenționat motivațiile, modul nostru de a gândi, a simți, și de a ne comporta. Psihologia a dezvoltat o multitudine de intervenții care, prin intermediul psihoterapiei sau consilierii, pot conduce la schimbări chiar și în structura personalității.
Faptul că putem schimba la noi unele lucruri care ne provoacă dificultăți poate să aducă povara unei libertăți. În același timp, însă, dacă suntem dispuși să facem efortul necesar unei schimbări, ne vom trezi că dormim mai bine.
În istoria recentă a medicinei, legătura dintre minte și corp a fost considerată mai mult un mit decât o realitate. Această perspectivă sceptică a început să fie din ce în ce mai contestată în ultimii ani, pe baza cercetărilor realizate în domeniul sănătății. Rezultatele acestor cercetări arată că personalitatea se află în legătură cu diferite boli cronice. Mai mult decât atât: personalitatea noastră are legătură cu speranța de viață – adică dacă trăim mai mult sau mai puțin.
Când spunem personalitate, ne referim la patternuri de gândire, afectivitate, comportament, și motivație, pe care le manifestăm în majoritatea situațiilor de zi cu zi. Cel mai întâlnit mod de a descrie personalitatea cuiva se bazează pe cinci factori: extraversiune, conștiinciozitate, stabilitate emoțională, agreabilitate, și deschidere către experiență. De exemplu, cineva cu un nivel crescut de extraversiune este comunicativ, spontan, sincer, pe când cineva cu un nivel scăzut de extraversiune este rezervat, distant și timid.
Personalitatea și starea sănătății noastre sunt legate prin comportament. Adică, în funcție de trăsăturile noastre de personalitate (dacă suntem mai mult sau mai puțin comunicativi, empatici, punctuali, calmi, ori curioși), ne vom comporta într-un fel sau altul. În timp, anumite comportamente își pun amprenta asupra stării noastre fizice. Nu e totuna dacă, de obicei, mâncăm echilibrat sau facem excese; contează dacă facem suficientă mișcare sau dacă suntem sedentari; la fel, dacă suntem fumători, consumăm alcool fără moderație.
Factorul de personalitate poate cel mai relevant în privința sănătății și a longevității este conștiinciozitatea. O persoană cu un nivel crescut de conștiinciozitate este organizată, precaută, și cumpătată, pe când o persoană cu un nivel scăzut de conștiinciozitate este mai degrabă dezorganizată, neatentă, și neglijentă. Dacă până acum nu se înțelegea foarte bine modul în care personalitatea își pune amprenta asupra duratei de viață, cercetările recente indică un posibil mecanism. Pe cât de banal, pe atât de important: somnul. Sănătatea cuiva depinde de durata și de calitatea somnului. De exemplu, persoanele care dorm mai puțin decât este necesar sunt expuse riscului de a dezvolta boli cardiovasculare sau diabet. În timp, somnul insuficient sau neodihnitor conduce la diverse probleme de sănătate, care ulterior pot să ne scurteze durata de viață. Pe scurt, studiile arată că persoanele conștiincioase au o speranță de viață mai mare, iar asta petru că își respectă programul de somn.
Rezultatele cercetărilor din ultimii ani contrazic ideea că personalitatea cuiva nu se schimbă. Dimpotrivă, trăsăturile de personalitate se schimbă cu vârsta: oamenii devin mai conștiincioși, extravertiți, agreabili și mai stabili din punct de vedere emoțional, pe măsură ce înaintează în vârstă. Pe lângă schimbarea adusă de trecerea timpului, ne putem schimba și în mod intenționat motivațiile, modul nostru de a gândi, a simți, și de a ne comporta. Psihologia a dezvoltat o multitudine de intervenții care, prin intermediul psihoterapiei sau consilierii, pot conduce la schimbări chiar și în structura personalității.
Faptul că putem schimba la noi unele lucruri care ne provoacă dificultăți poate să aducă povara unei libertăți. În același timp, însă, dacă suntem dispuși să facem efortul necesar unei schimbări, ne vom trezi că dormim mai bine.
